Bine de știut când călătorești în: Nepal

Nepal este singura țară al cărei steag nu este rectangularNepal este singura țară al cărei steag nu este rectangular

Când pregăteam plecare către Nepal, un amic mi-a trimis un link cu 20 de lucruri pe care ar trebui să le știi înainte de a călători în țara asta. Cel cu care am rămas în minte a fost că, aici, oamenii nu se plâng. Deci nu ar trebui să o faci nici tu. Viața e grea și, de cele mai multe ori, lipsită de perspective. O călătorie în zonele rurale sau chiar în Kathmandu îmi arată care sunt cu adevărat problemele lumii – lipsa apei potabile, traficul și poluarea, absența resurselor. Nu faptul ca lipsesc pistele de biciclete sau că azi s-a oprit un pic apa caldă, care erau motivele mele de supărare în ultima perioadă.

Annapurna Range

Annapurna Range

Nepal apare des prin topurile celor mai sărace țări din lume, dar ce îi lipsește din punct de vedere al PIB-ului compensează prin munții ăia ireali și prin oameni – o națiune tare zâmbitoare și ospitalieră.

Iar pentru noi a fost prima destinație „matură”, cum mi-a plăcut mie să spun. Adică fără plajă și mare, fără rochițe și cocktailuri colorate.

Durbar Square, Kathmandu

Durbar Square, Kathmandu

  • Când am mers?

Am mers în Nepal în perioada 10 – 25 aprilie 2018. Nu este chiar sezonul de vârf acum (ceea ce e chiar un lucru bun), dar este a doua perioadă ca popularitate.

În Kathmandu a fost cald, cu temperaturi între 25 – 27 de grade. În zona de munte musonul însă își cam anunța venirea – nu am avut nicio zi fără ploaie, care putea fi mai mult sau mai puțin torențială. Începea, de obicei, la ora 16:00, fapt pentru care era denumită cu nickname-ul original – „ploaia de la 4”.

Bandipur

Bandipur

Deși am rezervat de acasă doar primele două nopți de Kathmandu, nu am avut probleme în a găsi cazare, locuri în autobuze sau restaurante.

  • Ce am văzut?

Vacanța a fost destul de scurtă și am tăiat vreo două locuri de văzut din lista pe care o făcusem inițial.

Am ales să facem un tur al locurilor „clasice” din Nepal – am plecat din capitală, am făcut un scurt trekking la Poon Hill, în Annapurna, apoi am vizitat rinocerii, la Chitwan.

Chitwan National Park

Chitwan National Park

Kathmandu (2 nopți) Pokhara (1 noapte) Hille (1 noapte) Ghorepani (1 noapte)  Ghandruk (1 noapte) Pokhara (2 nopți)  Bandipur (2 nopți)  Sauraha (2 nopți) → Kathmandu (2 nopți)

  • Cu ce-am fost și cu ce ne-am deplasat în Nepal?

București – Nepal

Am zburat cu FlyDubai, zbor direct de la București la Kathmandu. Am avut bagajele de cală incluse și s-au transferat singurele la Dubai. Doar la întors escala a fost cam lunguță – am stat în aeroport de la 02:00 la 10:00.

Statui hinduse

Statui hinduse

În Nepal

În Nepal cel mai mult am mers cu autobuzele. Inițial am ales autobuzul turistic. Acesta au ore fixe de plecare și condiții un pic mai bune (din punctul lor de vedere – căci eu am urât aerul condiționat). Se spune că ar fi și mai sigure comparativ cu cele locale, unde șoferii sunt presați să facă cât mai multe curse pe zi. Asta și faptul că drumurile sunt foarte înguste și, de cele mai multe ori, pe marginea prăpăstiilor duce la o rată foarte crescută a accidentelor.

Castraveții sunt serviți direct la geam

Castraveții sunt serviți direct la geam

Am mers însă și cu autobuze locale, unde totul a fost ok. Sunt foarte colorate și animate, cu muzică, ghirlande și, întotdeauna, suprapopulate. De obicei, transportă și saci cu grâne sau pui, dar le-am preferat de 100 de ori celorlalte. De câteva ori am luat și taxi, am mai mers cu tuk-tuk și chiar cu o motocicletă.

Câteva dintre lucrurile cumpărate din Nepal

Câteva dintre lucrurile cumpărate din Nepal

  • Unde am stat?

Cazarea în Nepal este destul de simplu de găsit, cel puțin prin locurile unde noi am fost. Pentru orașele mai mari poți rezerva fără probleme de pe site-uri gen booking.com; pentru satele de la munte nu este încă posibil. A fost  însă mult mai bine să vedem căsuțele și să alegem la fața locului. În plus, prețurile se pot negocia mult mai ușor. Mă rog, nu știu cât de mult să mai și negociezi când cea mai scumpă cazare unde am stat a fost de 60 de lei.

Kathmandu

Kathmandu

Condițiile sunt destul de basic. În munți, cazarea se face la așa numitele tea house-uri, care nu au încălzire sau prea multă mobilă. Sau pereți prea solizi.  În unele cazuri, trebuie să plătești suplimentar pentru apă caldă, electricitate și wi-fi, în funcție de cât de simpatic ești. 🙂 Pentru a primi un preț bun pentru cazare, regula este să și mănânci în casa unde ești cazat.

Câteva exemple de case unde am stat –

Sunny Hotel, Ghorepani

Sunny Hotel, Ghorepani

  • Ce trebuie văzut / făcut musai*?

  • Trekking – atunci de ce te duci? Nepalul este un munte continuu. Iar că aici sunt 8 dintre cei mai înalți munți din lume știe toată lumea deja. Chiar dacă nu mergi pe munte prea des (sau vreodată, ca mine) sigur se găsește un traseu potrivit ca grad de dificultate.
  • Kathmandu – orașul ăsta este minunat! Un haos de oameni, mașini, animale, culori, arome, fum, praf, vânzători, temple și stegulețe aducătoare de noroc.
  • Călătoria cu autobuzele local – nimic nu mi se pare mai potrivit pentru a te integra printre localnici, decât să te urci într-un mijloc de transport local. Iar autobuzele din Nepal sunt chiar spectaculoase! Cu de vreo trei ori mai mulți oameni decât capacitatea lor, pline de bagaje, saci și alte sacoșe, decorate cu ghirlande și întotdeauna cu muzică săltăreață de prin filmele nepaleze sau indiene, bus-urile astea sunt un micro-Nepal.

*(top din locurile sau lucrurile pe care eu le-am văzut / făcut)

Poon Hill, 3210 m

Poon Hill, 3210 m

  • Ce-am mâncat și băut bun?

Felurile de mâncare locale nu au fost prea diverse, de obicei secțiunea de Neplai Food includea doar vestitul daal bhaat (orez, linte, diverse legume cu mult curry și / sau pui).  Sau mo-mo, un fel de colțunași, specifici tibetanilor. Au diverse umpluturi, dar preferații mei au fost cei cu brânză de iak.

Momo și alte lucruri prăjite

Momo și alte lucruri prăjite

Pe lângă asta, au importat mult din diverse alte bucătarii – găseam tandoori-uri indiene, thukpa (supa cu noodels) sau pizza și alte feluri „continentale”. Mâncarea, în general, este gustoasă și proaspătă – mai ales în zonele rurale unde, de obicei, ni se arăta și grădina din care erau culese ingredientele.

Pe drum și în stațiile de autobuz se găsesc întotdeauna vânzători de apă, fructe sau diverse patiserii prăjite la fața locului. Am constatat însă că preferații nepalezilor erau niște castraveți gigantici, tăiați pe jumătate și serviți cu un sos verde, ce părea tare picant. Nu am încercat.

Alți momo.

Alți momo.

În ceea ce privește băuturile, apă am consumat doar îmbuteliată sau apă de la izvoarele din munți pe care o transformam în apă potrivită pentru sensibilul stomac european cu niște tablete purificatoare.

Ca băuturi alcoolice, am băut bere. Trei tipuri de bere locală erau mai răspândite – Everest, Nepal și Gorkha. Preferata noastră a fost Everest. Problema cu berea era însă că nu era ieftină deloc – de multe ori reprezentând mai mult de 50% din nota de plată.

Ceai masala la 3210 m

Ceai masala la 3210 m

Am mai băut și rom local – Khukuri, destul de bun. Și calsicul mix: rom și cafea instant – Mustang Cafe, pe care nu am primit-o tare bine. 🙂

Kathmandu

Kathmandu

  • Internet

Uimitor, internet ai peste tot. Chiar și la Base Camp-uri. Acum, că nu merge el cu o viteză prea mare (sau, uneori, nu merge deloc) este altă situație. Paradoxul este că e mai greu să găsești electricitate, decât internet.

Doar în locurile mai izolate se percepe, uneori, o taxă pentru internet.

Un mic sat din munți

Un mic sat din munți

  • Ce am cumpărat?

Cel mai mult ne-am întors cu hăinuțe (pantaloni, tricouri, rochii, bluze, eșarfe, hanorace – de toate) Nepal fiind un mare producător de textile. De asemenea, sunt recunoscuți pentru sculpturi și modelarea lemnului. Și cărțile sunt tare ieftine aici,  iar librăriile foarte dese.

Desigur, găsești aici și toată gama de echipament de munte – fake sau original, după cum dorești. Mi-am cumpărat bețe de trekking, care mi-au fost tare de folos și care au dispărut miraculos la finalul călătoriei.

La începutul traseului

La începutul traseului

  • Bănuții

Nepalul are ca monedă rupia nepaleză, niște bănuți tare frumos colorați – cu munți, rinoceri, tigri și alte mândrii naționale.

Când am mers noi, 100 rupii însemnau cam 3.5 lei. Bancomatele sunt destul de răspândite în orașele mai mari, însă în munți este musai să ai cash. Limita de retragere per/tranzacție este de 35000 rupii (aprox. 270 euro), la care se percepe un comision de 500 rupii (vreo 4 euro).

În principiu sunt acceptate ambele tipuri de carduri, însă VISA este de departe mai bine primit. Pentru a retrage bani de pa cardurile mele din gama MasterCard trebuia să încerc, în medie, vreo 5 – 6 bancomate de la diverse bănci.

Bhaktapur- magazin de țesături

Bhaktapur – magazin de țesături

La plata cu cardul, acolo unde este posibilă, se percepe un comision de 4 sau 5%.

Exchange-urile sunt și ele destul de dese, iar comisioanele sunt similare cu retragerile de la ATM și variază de la loc la loc. De cele mai multe ori se pot schimba bănuți în restaurantele sau hotelurile mai mari.

Bugetul nostru total pentru cele 16 zile petrecute în Nepal a fost de aprox. 2000 euro, inclusiv biletele de avion.

Prețuri și cheltuieli în Nepal

Rhododendroni înfloriți, Poon Hill

Rhododendroni înfloriți, Poon Hill

  • Este periculos?

Ne-am simțit în permanență perfect în siguranță! Nepalezii sunt oameni foarte prietenoși, zâmbitori și politicoși, gata oricând să te ajute. Nu sunt insistenți și niciodată nu par disperați să îți vândă ceva.

Pește la piață, Kathmandu

Pește la piață, Kathmandu

Două lucruri au stricat puțin buna dispoziție. Am pierdut geanta foto, cu camera cu obiectiv proaspăt achiziționat + actele și cardurile lui Răzvan. A căzut, din mers, din autobuzul local care nu avea geamurile închise. Nu știm sigur dacă a fost furată sau pur și simplu a căzut. Eram siguri că a căzut, însă insistența poliției asupra detaliilor despre autobuz ne-a dat de gândit.

Apoi, mi-au dispărut bețele de trekking. Astea sigur au fost furate. Le aveam foarte bine prinse pe rucsac când am urcat în autobuz. Când l-am preluat din portbagaj, nu mai existau. 🙁

Chitwan National Park

Chitwan National Park

  • Viza 

Pentru Nepal viza se obține foarte ușor la sosire, în aeroport. Trebuie doar să ai răbdare și 25 de dolari (sau echivalentul în euro sau rupii) pentru a achita viza turistică de 15 zile, cât am stat noi. (pentru 30 de zile, plătești 40 USD și dacă ești norocos și poți să stai 90 de zile dai vreo 100 USD).

Ajungi în aeroport, completezi formularul de sosire (sunt împrăștiate pe mesele de la intrare, e foarte greu să le ratezi). Apoi te pui cuminte la coada la un fel de ATM-uri unde completezi un formular și stai frumos la poză – nu cum am stat eu, cu ochi de oposum – de-a râs de mine un aeroport întreg („și încă patru clase”, vorba cântecului).

Piață în stradă

Piață în stradă

După completare, care durează vreo 5 – 7 minute / călător, mergi să plătești viza, mai treci pe la un ghișeu, mai verifici o dată bagajele de mână, iei bagajele de cală și păstrezi etichetele (nu cum a făcut Răzvan, de le-a scos imediat), căci băieții mai verifică o dată că ai plecat cu papornița ta. Și gata!

Nimeni nu se grăbește, nu are rost să te apuci tu. 🙂

Bandipur

Bandipur

  • Lectură de vacanță:

Eu: Mica Enciclopedie Lykke – Meik Wiking

Cei frumoși și blestemați – F. Scott Fitzgerald

Răzvan: Arta de a călători, Alain de Botton

  • Ghid de vacanță:

The Rough Guide to Nepal, a 8a ediție publicată în iulie 2015

Dimineața la Poon Hill

Dimineața la Poon Hill

Post a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.