Sus
  • Trenul ăsta transportă minereu de fier de la minele din Zouérat, până la portul din Nouâdhibou, pe coasta Atlanticului. Calea ferată a fost deschisă în 1963 și are doar linia asta, lungă de 704 km, de la mină la ocean. Există și un vagon de pasageri, dar cel mai des oamenii călătoresc efectiv pe minereu. Cei mai mulți sunt localnici care transportă diverse, dar în ultimul timp a devenit găselniță pentru turiști – să se ducă și ei în aventuri de-astea.

  • Mauritania a fost surprinzătoare de la un capăt la altul! Fiind o țară pe care nu o vezi atât de des prin pozele de la călători, nu prea știi exact la ce să te aștepți. Așa că toate acele peisaje minunate, orașele îndepărtate și izolate, deșertul care avea capacitate să își modifice forma și textura de la oră la oră, oazele umbroase, apusurile, munții, dansurile sunt un fel de bonusuri neașteptate.

  • Ce oraș hip este Amman! Cel puțin prin partea asta centrală, pe unde am stat noi câteva zile. Cu restaurante fancy, pe care le-am admirat din stradă, dar unde sigur își băgase mânuțele un designer. Cu graffiti-uri elaborate. Cu multe cafenele colorate, aranjate și decorate frumos, unde miroase dulce a narghilea și unde fiecare masă are un norișor al ei.

  • Iordania a fost o destinație așa de ușor de ales! Are un număr „nedrept” de locuri must de văzut în viață, este safe, mâncarea e bună, zborurile sunt ieftine, oamenii sunt mai mult decât primitori, iar optimismul lor este molipsitor. Țara are oricum o tradiție lungă de gazdă. Au trecut pe aici o grămadă de seminții: negustorii organizați în caravane, legiunile romanilor, armate de musulmani și cruciați. Toți ăștia au lăsat în urmă tot felul de monumente, modul lor de a spune Kilroy was here!

Inspirație pentru călători

Trasee care au meritat fiecare pas
Trasee
100 motivații pentru a vedea lumea
100 de motivții
15 cărți despre călătorii
Cărți-călătorii